Pe 16 ianuarie 2010, după Sfânta Liturghie și citirea acatistului Cuvioasei, după obicei, s-a continuat cu diferite rugăciuni pentru sănătatea și folosul credincioșilor. În acest timp, eu, studentă la Conservator în anul III, mă rugam la capul Sfintei pentru sănătate și ajutor la examene, fiindcă se apropia sesiunea de iarnă.
În dimineața aceea mă spovedisem. Duhovnicul mă trimisese să mă închin la sfintele moaște, deși eu făceam aceasta aproape zilnic, fără îndemnul cuiva. Eram neliniștită, pentru că cheltuisem ultimii bani pe transport și mai era o lună și jumătate până la primirea bursei. Nu primeam din altă parte susținerea financiară necesară.
În timp ce mă rugam, a venit un domn, mi-a strecurat în mână niște bani „în numele Cuvioasei”, apoi s-a îndreptat către doamna de alături, care de asemenea se ruga, plângând, în genunchi în fața icoanei.
Uimită, n-am fost în stare să scot un cuvânt, iar primul gând ce mi-a trecut prin minte a fost: „Oare arăt așa de rău, încât omul acela a făcut milă cu mine?”. Eram totuși îmbrăcată bine. Omul acela dispăruse în câteva clipe.
În timp ce m-am văzut ținând strâns în mână cei 50 lei, am fost întrebată de doamna de alături câți bani i-a dat domnul acela. S-a uitat mai bine în palmă și a constatat că avea 100 lei. La fel de uimită era și doamna aceea, care primise 700 lei – sumă pe care o datora cuiva și pentru care se rugase Sfintei s-o ajute.
Nespus de impresionate de acest grabnic ajutor, amândouă au mulțumit Sfintei în genunchi.
Valentina
Text preluat din volumul 1 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2011