Pe 22 mai 2009, venind de la serviciu, în drum spre casă, am trecut pe la Catedrală.
La ieșire, o doamnă, văzându-mă abătută, mi-a oferit un frumos buchet de flori. M-aș fi mulțumit cu un singur fir, dar, după insistențe, l-am primit, mai ales când mi-a spus că, la rândul ei, îl primise în biserică, de la Cuvioasa Parascheva.
Acasă, mama a primit bucuroasă florile. Era ziua ei, și avea candela aprinsă la icoana Cuvioasei, deși nu face un obicei din asta. Abia atunci, am înțeles de ce femeia necunoscută îmi oferise, fără motiv, aparent, florile de la Cuvioasa. Mi-am reproșat că uitasem de ziua mamei, fiind împresurată de multe griji.
„Dar Cuvioasa nu uitase (...). A fost lucrarea Sfintei Parascheva, care are multă dragoste pentru cei ce o cinstesc.”
Daniela, Iași
Text preluat din volumul 1 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2011