În vara anului 1967, dădeam examenul de admitere la o facultate din Iași. Plecasem de acasă cu foarte puțini bani. Mă trag dintr-o familie modestă, cu cinci copii, fără tată. Cu trei zile înaintea începerii examenului, ajunsesem în situația grea de a nu avea ce să mănânc. Îmi era tot timpul foame. Plină de speranță, m-am rugat la moaștele Sfintei Parascheva s-o ajute pe mama să facă rost de bani ca să-și întrețină existența. La întoarcerea în cămin, am găsit pe culoar o cartelă de masă pentru perioada examenelor (pe numele David Elena). Știam că nu-i bine să mă folosesc de bunuri ce nu-mi aparțin, de aceea am lăsat la poarta căminului un anunț pentru a o restitui păgubașei, dar nu s-a prezentat nimeni. Astfel, am folosit cartela și mi-am revenit apoi din starea în care mă adusese foamea.
În 1997, negăsindu-mi un serviciu, trăiam din ce câștiga soțul și fiul.
Am fost învinuită pentru absența unei sume de bani din bugetul familiei. Pentru că mă știam nevinovată, am alergat, plângând, la Cuvioasa și am scăpat apoi de această jenantă suspiciune.
În septembrie 2010, am avut mari probleme de sănătate. Disperată, am alergat din nou la Cuvioasa, cu toate că locuiam ceva mai departe de Iași. Am reușit, din nefericire, să vin doar de două ori la Iași, în perioada crizelor hepatice și renale. Am urmat regim alimentar, nu foarte strict, am folosit tratament naturist, dar acum trăiesc cu marea convingere că, și de această dată, mila Sfintei Parascheva s-a revărsat asupra mea. Astfel că, în data de 2 februarie 2011, am simțit cum o mare greutate ieșea din organism, iar după două zile, la o nouă ecografie, rezultatele au fost bune.
Cum voi putea răsplăti ceea ce a făcut Cuvioasa pentru mine?
Maria Iliescu, Botoșani
Text preluat din volumul 1 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2011