... nu voi înceta să plâng pentru copiii pe care i-am omorât!
Nu voi înceta să plâng
În 1983, aveam doar un fiu și am decis să nu mai dau naștere altui copil. Găsisem motive: sunt multe neajunsuri, sunt la început de drum, n-ar avea cu cine rămâne acasă...
Așa, eu, nenorocita și păcătoasa, am recurs la întreruperi de sarcină, fără a gândi la păcatul săvârșit. Dar Dumnezeu nu a mai îngăduit a trăi cu astfel de păcate.
Într-o noapte de miercuri, mi-a apărut în vis o femeie extraordinar de frumoasă: înaltă, brunetă, cu părul lung până-n pământ. A coborât niște trepte, s-a întors cu fața spre mine și cu arătătorul mâinii drepte mi-a zis: „Anul ăsta o să rămâi o singură dată gravidă. Dacă-l dai afară, mori!”
A doua zi mi-am zis că este doar un vis. Important este că visul s-a repetat joi spre vineri și sâmbătă spre duminică. Mesajul a fost identic.
În acel an am rămas însărcinată și am dat naștere Nicoletei.
Acum știu că frumoasa din vis era Sfânta Cuvioasă Parascheva despre care citisem în „Lumea credinței”, într-o întâmplare similară.
Așa a îngăduit „buna” să-mi arate importanța credinței, întrucât în vremea avorturilor nu aveam nici o legătură cu Biserica.
Datorită Cuvioasei, trăiesc, ca mamă, fericirea de a avea alături de băiatul Florin pe Nicoleta, fiica cea minunată. Și nu voi înceta să plâng pentru copiii pe care i-am omorât.
Anonimă
Text preluat din volumul 1 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2011