Nu vezi că sunt vie? ... mi-a răspuns.
Vin să mă închin la sfintele moaște de aproape 45 de ani, iar în tinerețe veneam și de 3-4 ori pe an.
Acum 35 de ani m-am rugat la Cuvioasa Parascheva s-o ajute pe fiica mea, Carmen, să aibă naștere ușoară. M-am rugat cu credință, iar durerile de naștere au durat puțin, n-au fost deloc grele cum se înfricoșa fiica mea. Îi mulțumesc din inimă Cuvioasei că avem o nepoțică foarte reușită.
O altă minune a fost pentru cea de-a doua fiică a mea, Livia-Alexandrina, căreia, în al III-lea an de studenție, i-a apărut la sân un nodul. Medicul a propus extirparea. Ca mamă, n-am fost de acord, așa că am venit din nou la rugăciune la Cuvioasa Parascheva să-mi vindece fiica. Atingeam de sfânta raclă lucruri intime pe care i le dădeam fiicei mele să le poarte. Astfel, deși a durat un timp, dar cu credință am reușit s-o salvez. Acum are peste 55 de ani și un băiat de 30 de ani.
Si eu am primit ajutor prin ulei sfințit de la Sfântul Maslu. Acum 35 de ani îmi apăruse un nodul la baza gâtului, cam de mărimea unei monede. Am mers la medic pentru că mă deranja la înghițit și la vorbit. Medicul de la oncologie a propus operație, dar n-am acceptat, ci am început a-mi face tratament în felul următor: rugăciuni, apoi spuneam: „Doamne Iisuse Hristoase, Tu care ai tămăduit orbi, șchiopi, ologi, tămăduiește-mă și pe mine, păcătoasa!”. Apoi mă dădeam cu ulei sfințit în semnul Sfintei Cruci. Asta făceam zilnic, dimineața și seara, dar cu multă concentrare la rugăciune și cu multă încredere, că altă salvare nu aveam. Am început acest tratament al meu cam pe la mijlocul lui octombrie, de ziua Cuvioasei, și până la Crăciun, când mi-am botezat și nepoata. Ajunsese nodulul meu cât o gămălie de ac. După Sfintele Sărbători, am urmat din nou acest tratament, cam o lună de zile. Mulțumesc Bunului Dumnezeu și Cuvioasei Parascheva care m-au ajutat. Am 35 de ani de când am făcut asta.
Îndrăznesc să vă scriu și un vis:
În Catedrala Mitropolitană mochetată într-un galben auriu, alături de Sfântul Altar se afla, la fel, o cămăruță, unde pe un pătuț dormea o tânără cu păr negru și cu niște frumoși ochi albaștri. Am întrebat-o:
- Sunt de sticlă?
- Nu vezi că sunt vie? mi-a răspuns.
Pe o măsuță din cameră se afla o prescură și un pahar cu agheasmă. Tânăra s-a ridicat din pătuț, s-a așezat pe un scaun și m-a invitat să servesc și eu prescură și agheasmă. Am refuzat zicându-i că eu nu-s vrednică de ele. Apoi mi-a spus să mai vin la dânsa, că m-a ajutat de atâtea ori și că mă va ajuta și-n viitor. Acest sfat îl voi respecta cât voi putea merge pe picioare. Oare nu-i o minune că o persoană de peste 80 de ani poate sta la rând la Cuvioasa? Anul acesta am stat 10 ore, anul trecut 24 de ore, altă dată 27 de ore. Cel mai greu pentru un octogenar este noaptea, când nu vezi pe unde calci și greu ții pasul cu cei tineri. Dar cu dragostea ce i-o purtăm Cuvioasei Parascheva, cu puterea Celui Atotputernic, ne vom descurca.
Mă simt tare fericită când văd că de la un an la altul sunt atât de frumoase împodobite, atât Sfânta Cuvioasă, cât și baldachinul! Câtă artă, cât talent se dezvăluie pentru a fi desăvârșit de frumos!
Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru toate!
Mulțumim întregului sobor al Sfintei Catedrale care ne ajută să ne închinăm de ziua Cuvioasei și la alți sfinți.
Marcela, 84 de ani, Galați, 16 octombrie 2011
Text preluat din volumul 2 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2014