Mă aflam în Italia în perioada dinaintea sărbătorii de 14 octombrie 2012. Având niște probleme de rezolvat în țară, m-am hotărât să vin în Iași pentru a mă închina minunatei noastre mijlocitoare de ziua ei.
Eu fumam mult, deveneam nervoasă dacă nu aveam țigări în casă. Gândeam că mă voi lăsa de fumat, atunci când se vor diminua necazurile, stresul…
În momentul când mi-am pus în gând să merg la Mitropolie, am considerat că va fi o bucurie mare, o onoare să stau la rând cu toți pelerinii, să ajung în fața Sfintei să-i mulțumesc pentru reușitele din viața mea. Mă incomoda fumatul. Îmi imaginam că rândul va fi mare, va dura multe ore, voi fi stresată și eu cum voi arăta? Voi ieși din rând să fumez? Cum îmi vor mirosi mâinile și gura a țigară? Ce vinovăție voi simți să apar în fața Sfintei Parascheva mirosind astfel?!
Mărturisesc că doar gândind în acest mod, peste o zi nu reușeam să pun mâna pe țigară. Eu, care mai încercasem, fără succes, în alte împrejurări! Acum era altfel, căci între mine și acest lucru dăunător sănătății și buzunarului, s-a format ceva ca un zid puternic ce mă oprea. Nu-mi venea să cred, dar mi-am dat seama că Sfânta Parascheva mi-a auzit gândul și mi-a venit în ajutor. Așadar, fără să apelez la medicamente, fără să aștept rezolvarea problemelor vieții, am renunțat la fumat.
Mihaela Z., Iași
Text preluat din volumul 2 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2014