Sfânta se roagă din inimă

Sfânta se roagă din inimă

În 2009, infarctul, repetat de cinci ori în două luni, a atras după sine mai multe internări la Serviciul Cardiologic de la Spitalul Fundeni. Aici mi s-au depistat două artere ale inimii înfundate în proporție de 90 %. Am făcut mai multe încercări de a fi operat la Fundeni și la Iași. În noiembrie am venit la Iași pentru operație, dar am cerut ajutorul Sfintei Parascheva, după care profesorul doctor m-a trimis din nou la București și de aici la Constanța. Mi-am dorit să revin la Iași, dar boala s-a agravat. Nu mai aveam mult de trăit, întrucât nu-mi mai simțeam mâinile și nu aveam circulație normală. Inima mea era din ce în ce mai slabă. Mă apropiam încet dar sigur de moarte. Într-o noapte m-am visat în spital, iar în camera de alături se ruga o monahie în mod  impresionant, cu mâinile ridicate. La încetarea rugăciunii, măicuța s-a întors spre mine în chip foarte cuvios, cu capul în jos, iar eu am recunoscut-o. Era Sfânta Parascheva de la Iași. Chipul ei smerit și blând mi-a rămas în memorie pentru toată viața. A doua zi am primit un telefon de la Debrețin, din Ungaria, de unde un profesor cu care vorbisem mă anunța să merg la Târgu Mureș pentru operație. Acest lucru s-a și întâmplat, iar operația a fost în premieră pe țară. Acum mă simt bine și mulțumesc Sfintei Cuvioase Parascheva pentru ajutorul ei bun.