L-am văzut în cerdacul uneia dintre clădiri ...
Spovedanie sinceră și rugăciune multă
Sora mea mai mare traversa, la un moment dat, o perioadă mai grea: examene, divorț, copil mic bolnav, la care se adăugau neîncetate și chinuitoare dureri de cap.
A făcut analize medicale, consultând și un medic neurolog și a primit, repetat, tratament adecvat.
Îmi amintesc, la un moment dat, de mama, care îmi vorbea despre diagnosticul sufletesc dat la Mitropolia din Iași de preoții de aici, printre care și Preasfințitul Episcop-Vicar.
Când nu am mai văzut altă scăpare, am mers la Mitropolie. Aici, „ca prin minune”, în clipa sosirii, l-am văzut în cerdacul uneia dintre clădiri pe Preasfințitul, căruia i-am dezvăluit faptul că
investigațiile medicale au scos în evidență rezultate anormale și că orice medicamente luate au dat greș.
Sora mea a fost îndrumată să se închine și să se roage la Cuvioasa Parascheva, să meargă „acasă și să se spovedească”!
După ce ne-am rugat cu lacrimi, drumul spre gară a fost presărat cu razele speranței, fiind încredințate că sora se va face sănătoasă. Așa s-a și întâmplat, după rugăciuni fierbinți și spovedanie sinceră.
Anonimă
Text preluat din volumul 1 al lucrării „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, Editura Doxologia - Iași, 2011