Visul care aduce viața

Visul care aduce viața

În septembrie 2003, m-am simțit rău, iar în urma analizelor am descoperit că am cancer uterin destul de avansat, aproape de metastază. Am simțit o enormă rană în suflet, știind că cei doi copii, Ioana și Victor, au nevoie de sprijinul meu. Doream din toată inima să trăiesc nu pentru mine, ci pentru acești copii, dăruiți de Dumnezeu.

Aveam 36 de ani și singura salvare era să-mi pun toată credința și toată ființa numai în mâinile lui Dumnezeu și ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Doctorii erau reticenți la șansele de vindecare. Cancerul era avansat. 

Într-o străfulgerare de lumină, am realizat că singura speranță pe care o am este la Dumnezeu. Am mers la catedrală, m-am spovedit, m-am împărtășit și m-am rugat Cuvioasei din toată inima să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru a mă lăsa în viață. 

Am fost operată la Spitalul „Elena Doamna”, după care, a treia noapte, m-am visat la racla Sfintei Parascheva, plângând și spunându-i că o iubesc. În vis, Sfânta mi-a răspuns că voi rămâne cu cei doi copilași. 

În ziua următoare, doamna doctor Popovici mi-a spus că operația a decurs bine, dar mai mult nu-mi poate promite nimic, sugerând că acest cancer poate să apară în altă parte. Însă eu nu m-am temut de recidivarea bolii, întrucât îmi pusesem nădejdea în promisiunea Sfintei Parascheva. 

Rugați-vă cu inima și cu sufletul plin de iubire!